8 Martie s-a născut iniţial ca o revoltă a femeilor împotriva abuzurilor de la locul de muncă Azi nu este ziua mamei, nici a educatoarelor sau învăţătoarelor, cu atât mai puţin a funcţionarelor din instituţii.Este ziua în care trebuie celebrată feminitatea şi cultivat respectul faţă de eternul frumos feminin

Contrar unei tradiţii creată în timpul regimului comunist şi continuată după 1989, în România, pe 8 Martie, de la mic la mare, sărbătorim cu toţii ziua mamei, a educatoarelor, învăţătoarelor şi a tuturor profesiilor feminine. În Occident însă, acolo unde s-a născut Ziua Internaţională a Femeii, 8 Martie nu este ziua mamei în sensul clasic al termenului, ca opoziţie la ziua tatălui sau a bărbatului, pe care conaţionalii noştri o sărbătoresc pe 9 Martie, de sfinţii 40 de mucenici. 8 Martie nu este nici ziua educatoarelor şi învăţătoarelor, aşa cum s-a împământenit acest obicei în ultima jumătate de secol şi cu atât mai puţin ziua cucoanelor care lucrează prin primării şi instituţii deconcentrate. Această sărbătoare s-a născut iniţial ca o revoltă a femeilor împotriva abuzurilor de la locul de muncă, ca reacţie împotriva condiţiilor în care aceste femei lucrau în manufacturile americane, dar şi din Europa sec XIX. La origine o zi de comemorare a muncitoarelor ucise în timpul unui incendiu dintr-o mare manufactură americană, 8 Martie a devenit o zi în care femeile proletare manifestau pe străzi pentru drepturi egale cu bărbatul şi o viaţă mai bună. Confiscată de regimul sovietic, ziua de 8 Martie a fost transformată în ziua femeii comuniste, a învăţătoarelor care le agăţa de gât pionierilor cravata roşie şi aşa s-a pierdut sensul iniţial al acestei zile. În timpurile noastre, pe plaiurile valahe, 8 Martie este ziua tuturor manifestărilor, cu mărţişoare, flori şi confeti, inimioare şi trandafiri, numai zi a eternului frumos feminin nu este. Este bine de amintit c