Miniştrii de Interne ai UE discută din nou joi, 7 martie, la Bruxelles, despre aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen. Nici o veste nu este aşteptată de la această reuniune, nici un progres nu va fi făcut în acest dosar, care este trecut pe agendă cu menţiunea "state of play" (analiză a situaţiei). Olanda se felicită că poate face o alianţă cu Germania în a se opune extinderii Schengen.
Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan
Ambasadorii UE, care au pregătit reuniunea, s-au despărţit târziu miercuri seară, dar fără a fi avansat privind extinderea Schengen.
Poziţiile Germaniei şi Finlandei, care se opun aderarii române şi bulgare sunt de acum de notorietate publică, ambasadorii n-au făcut decât să constate blocajul.
Joi dimineaţă, subiectul Schengen ar putea să nu fie însă expus doar printr-o simplă prezentare a preşedinţiei irlandeze a UE. România vrea ca fiecare din cele 22 de state Schengen prezente la reuniune să-şi reitereze poziţia.
La fel, în mod ideal, statele care au obiecţii ar trebui să le şi expună. Germania şi Finlanda au făcut-o deja public, ele leagă corupţia din România şi din Bulgaria de periclitarea, eventual, a Spaţiului Schengen.
Poziţiile statelor Schengen
Alte ţări pot urma exemplul german şi finlandez. Acesta nu ar fi însă cazul Franţei, care deşi în 2010 iniţia o scrisoare de blocare a aderării române şi bulgare, acum ar căuta, dimpotrivă, un echilibru în discuţii.
Parisul susţine cauza celor două candidate fără noroc, dar vrea să ţină cont şi de poziţia ostilă a altor state. Problema pare să vină în principal din nordul Europei, întrucât Finlandei şi Germaniei li s-ar alătura Danemarca şi bineînţeles Olanda. Aceasta din urmă se felicită că nu mai este singura care se exprimă oficial împotriva aderării române şi bulgare la Spaţiul Schengen, aşa cum a fost
