Washingtonul nu a fost afectat de furtună, aşa cum se aştepta, ci de un alt eveniment care a luat Congresul prin surpriză, şi anume un discurs de peste 11 ore al senatorului Rand Paul.

În picioare, în faţa unei săli aproape goale, republicanul a protestat faţă de lipsa de transparenţă a administraţiei Barack Obama în privinţa programului secret de asasinate cu ţintă precisă cu ajutorul avioanelor fără pilot şi eventuala utilizare a acestora pe teritoriul american.

Senatul i-a oferit cea mai eficientă dintre platforme.

Regulamentul le permite oratorilor să păstreze cuvântul până la epuizare, chiar dacă ceilalţi 99 de senatori vor să îl întrerupă.

Pentru a-l întrerupe, democraţii trebuie să depună o moţiune care le va permite, după două zile, să organizeze un vot în care vor fi necesare 60 de voturi din totalul de 100.

Miercuri dimineaţă, la ora 11.47 (18.47 ora României) Rand Paul anunţa: "Mă ridica astăzi pentru a începe obstrucţia în privinţa nominalizării lui John Brennan la CIA. Voi vorbi până când nu voi mai putea vorbi".

Unsprezece ore mai târziu, el vorbea în continuare, fără să aibă dreptul să se aşeze.

Un dosar gros se afla pe pupitrul său, iar el citea note, articole de pe Wired.com, întrerupte de reflecţii improvizate şi repetate.

Maratonul verbal face parte din folclorul senatorial. În 2010, Bernie Sanders a susţinut un discurs de opt ore şi jumătate împotriva scăderii impozitelor.

Acesta a fost însă un nimic în comparaţie cu deţinătorul recordului, Strom Thurmond, care a apărat segregarea rasială timp de 24 de ore şi 18 minute în 1957.

În jurul orei 15.00, senatorul de Texas Ted Cruz l-a comparat cu admiraţie cu personajul fictiv Domnul Smith, interpretat de James Stewart în filmul "Domnul Smith merge la Washington" din 1939, care a ancorat în memoria colectivă termenul "filibuster", din pir