Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată, în motivele de recurs împotriva deciziei de eliberare condiţionată a lui Adrian Năstase, că fostul premier nu regretă că a ajuns să facă parte dintr-o galerie de lideri politici cu probleme penale, ci că este singurul condamnat definitiv.
DNA notează, în motivarea recursului făcut împotriva deciziei Judecătoriei Sectorului 4 de eliberare condiţionată al lui Adrian Năstase, că acesta, prin materialele şi articolele pe care le-a scris şi publicat, dovedeşte că nu regretă faptele pentru care a fost condamnat şi că în continuare nu le admite, singurul regret al său fiind acela că este singurul faţă de care s-a pronunţat o condamnare cu executare.
Totodată, procurorii arată, în documentul citat, în care enumeră o serie de articole ale lui Năstase, că "justiţia, în ierarhia sistemului de valori al condamnatului Năstase Adrian, ocupă un loc minor".
"Poziţia este tipică pentru un exponent al puterii legislative sau executive pentru care în România, dintre puterile statului, puterea judecătorească este, de departe, cea mai de ignorat. Prioritatea sa este viaţa politică în orice condiţii, iar nu actul de justiţie, deoarece perceptele morale ţin de forul interior al fiecărui individ, marele regret al condamnatului este dat de faptul că o continuare a vieţii politice prin ocuparea unei funcţii de autoritate în stat este interzisă nu la nivelul conştiinţei sale de existenţă a vreunui impediment moral, ci de judecători, prin pedeapsa complementară aplicată", notează procurorii DNA, în documentul citat.
Anchetatorii redau o parte din articolul "Aţi aflat motivul condamnării mele la închisoare cu executare?", publicat în 14 octombrie 2012 de Adrian Năstase, şi notează, în continuare, că "regretul condamnatului este că trebuie să respecte o hotărâre judecătorească sub aspectul interzicerii unor drepturi pe o pe