Bulgaria, singurul aliat al Germaniei naziste care a salvat 48.000 de evrei de lagărele morţii, şi-a recunoscut pentru prima dată responsabilitatea în exterminarea a 11.000 de evrei provenind din teritorii pe care le-a ocupat şi administrat în Grecia, Macedonia şi Serbia.

"Nu poate fi contestat faptul că 11.343 de evrei au fost deportaţi din Grecia de Nord şi din regatului Iugoslavia, care se aflau sub jurisdicţie germană. Condamnând acest act criminal din partea comandanţilor hitlerişti, ne exprimăm regretul faţă de faptul că administraţia bulgară nu a fost în măsură să îl oprească", a recunoscut Parlamentul bulgar într-o declaraţie adoptată în unanimitate.

O comemorare comună va avea loc, pentru prima dată, în prezenţa unor reprezentanţi guvernamentali bulgari, macedoneni şi greci, la 13 martie, în portul Lom, pe Dunăre, prin care au început să fie efectuate, în 1943, deportări de evrei provenind din teritoriile ocupate. Bulgaria, al cărei Guvern a demisionat la 20 februarie sub presiunea unor manifestaţii împotriva sărăciei şi corupţiei, va fi reprezentată de către ministrul de Externe Nikolai Mladenov.

Parlamentul a calificat salvarea a 48.000 de evrei bulgari drept un "eveniment remarcabil, relevând toleranţa şi simţul dreptăţii poporului bulgar".

La 9 martie 1943, trenuri de marfă erau totuşi pregătite pentru deportarea a 9.000 de evrei bulgari către lagăre de exterminare naziste, în Polonia. Vicepreşedintele Parlamentului, deputat din partea partidului de guvernământ, Dimităr Peşev, a protestat în mod public faţă de proiectul de deportare, împiedicând astfel plecarea convoiului. Biserica Ortodoxă, intelectuali şi Partidul Comunist, la acea vreme aflat în clandestinitate, au organizat manifestaţii de solidaritate, iar regele Boris al III-lea a amânat sine die deportarea.

Salvarea evreilor constituie un atu puternic în relaţiile dintre B