Guvernul a elaborat un nou proiect de lege al parteneriatului public privat, iar o prevedere a acesteia deschide larg poarta investiţiilor chineze în România, în proiectele mari pe care Bucureştiul vrea să le realizeze în sistem de concesiune.

Autorităţile române nu pot descalifica un ofertant interesat de un parteneriat public-privat în România dacă acesta vine cu un preţ neobişnuit de scăzut, se arată în proiectul noii legi a parteneriatului public-privat elaborată de Ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură.

“Partenerul public care constată că o ofertă are un preţ neobişnuit de scăzut deoarece investitorul privat a obţinut în mod legal un ajutor de stat, nu poate respinge respectiva ofertă din acest motiv” se arată în proiectul de lege. Partenerul public poate, într-adevăr, să solicite informaţii suplimentare dacă oferta are un preţ neobişnuit de scăzut şi poate descalifica ofertantul privat, dacă oferta “nu este susţinută din punct de vedere tehnic, financiar, logistic” dar, în cazul în care firma a beneficiat de ajutor de stat pentru proiectul din România, nu o poate descalifica.

Parteneriatul public-privat presupune, în esenţă, că Guvernul scoate la licitaţie un un proiect, iar investitorii privaţi interesaţi vin cu finanţarea, proiectarea şi executia propriu-zisa, după care îşi vor recupera banii din utilizarea investiţiei timp de mai mulţi ani-în cazul unei autostrăzi, din taxa de autostradă.

Primele companii cărora această prevedere le vine ca o mănuşă sunt chiar companiile chinezeşti, din două motive: sunt controlate de stat si reprezinta interesele acestuia şi, au cel puţin teoretic, acces mai uşor la finanţare de la băncile locale, care sunt, în majoritate, deţinute tot de stat. Spre exemplu, în cursa pentru construcţia în regim de concesiune a autostrăzii Comarnic-Braşov s-a înscris şi firma chineză China Communication