Iucsel Selamet a fost învestit, la începutul acestei săptămâni, în funcţia de subprefect al judeţului Constanţa. Selamet are 50 de ani, provine din mediul privat, iar pentru acest fotoliu a fost susţinut de comunitatea turco-tătară.

Sunteţi al doilea subprefect al judeţului Constanţa propus şi susţinut în funcţie de comunitatea turco-tătară. Ce înseamnă, pentru dumneavoastră, proaspăta numire?

Bineînţeles că eu sunt onorat. Mă bucur că prietenii mei din uniune s-au gândit la mine. Această numire are un tăiş dublu, în sensul că mă onorează, dar mă şi obligă. În general, într-un asemenea post, obligaţiile sunt mult mai mari decât se vede.

Eu nu am fost numit subprefect doar pentru comunitatea turco-tătară, ci pentru locuitorii acestui judeţ. Va trebui să execut sarcinile care îmi sunt date de prefect, superiorul meu, iar apoi să încerc să răspund şi cererilor membrilor comunităţii din care provin.

Ce poate face un etnic tătar pentru comunitatea din care vine în postura de reprezentant al Guvernului în teritoriu?

Bazându-se pe cunoştinţele specifice comunităţii din care face parte, acesta poate conştientiza mai bine existenţa ei, o poate evidenţia (n.r. existenţa minorităţii). Să nu uităm că între majoritarii români şi noi (turcii şi tătarii) sunt diferenţe de cultură, obiceiuri şi credinţă.

Proveniţi din mediul privat şi nu aţi activat deloc în administraţia locală şi centrală. Cum credeţi că va cântări experienţa acumulată în mediul privat în noua dumneavoastră funcţie?

Sunt convins că experienţa din mediul privat este un plus în sistemul public. În general, mediul privat te face să fii mai flexibil în gândire, mai practic şi fără toate limitările funcţiei publice omul poate fi mai eficient. Când eşti structurat să fii mai elastic, poţi lua decizii mai rapide. Aşadar, mizez pe eficienţa pe