Din cei 17 parlamentari de Iaşi, trei sunt femei. Printre cei 200 de primari şi viceprimari, doar şase sunt femei. În schimb, în Casa Pătrată sau în Primărie bărbaţii sunt mai puţini de 40%.

Politica a rămas un domeniu aproape interzis femeilor. În rândul funcţionarilor publici şi în cazul personalului contractual din administraţia publică, femeile sunt majoritare, multe ocupând şi funcţii de conducere. Nu acelaşi lucru se întâmplă însă şi în politică. Femeile nu reprezintă nici 5% din numărul primarilor şi viceprimarilor din judeţ. Pe holurile Parlamentului sau în Sala Galbenă a Casei Pătrate, la şedinţele Consiliului Judeţean, ele reprezintă aproape o apariţie exotică. „Sunt foarte puţine femei în politică, mult prea puţine. Deşi, faţă de ce era înainte, tot e bine. Lumea încă vede politica drept un domeniu masculin, deşi există numeroase exemple de femei cu implicare în acest domeniu”, a comentat deputatul PDL Camelia Bogdănici.

După ultimele alegeri organizate în perioada comunistă, cele din 17 martie 1985, în Marea Adunare Naţională fuseseră alese 127 de femei dintr-un total de 369 de deputaţi. Procentul de 34,4% a rămas un record neegalat. Camera Deputaţilor are acum 55 de membri femei din 412 deputaţi. În Senat, procentul este şi mai redus, din 176 de senatori doar 13 fiind femei. Din cele 17 colegii ale judeţului Iaşi, doar trei femei au ajuns în Parlament: Camelia Bogdănici (PDL) şi Cristina Nichita (PSD) în Camera Deputaţilor şi Mihaela Popa (PNL) în Senat. „În fond, femeia este mult mai importantă în politică decât au impresia colegii noştri bărbaţi. Noi suntem obişnuite să vedem cu alţi ochi. Chiar discutam odată cu Cristina Nichita şi Mihaela Popa (celelalte două femei parlamentar ieşene, n.r.). Noi analizăm cum vorbeşte un bărbat, cum se îmbracă, ce atitudine are şi de aici de multe ori tragi concluzii dincolo de ce spune. Un bărba