„Suntem nevoiţi să ne schimbăm modul de organizare administrativ-teritorială pentru a putea dezvolta proiecte regionale, pentru a putea face o adevărată reformă a aparatului administrativ din teritoriu, pentru a putea reduce cheltuielile cu aparatul funcţionăresc pe cap de locuitor. După Revoluţie, din cauza unui populism excesiv şi a unei aşa-zise dorinţe de autonomie locală, foarte multe sate s-au desprins din vechile organizări şi s-au constituit în comune noi. Au mizat pe dezvoltarea economică a localităţii, dar de fapt s-au mărit cheltuielile din administraţie ţinând cont că sunt mai mulţi angajaţi”, a explicat Grapă.

Senatorul a dat drept exemplu municipiile Sibiu şi Făgăraş care sunt clasificate drept municipii de rang II, însă primul are 170.000 de locuitori, iar al doilea, 28.330, şi nu se pot compara în aceste condiţii. Totodată, Grapă crede că o comună trebuie să aibă minimum 5.000 de locuitori, astfel că, de exemplu, Recea, Lisa, Beclean şi Ucea, care sunt localităţi vecine, ar putea forma o singură comună şi deci un singur Consiliu Local. O astfel de iniţiativă privind desfiinţarea comunelor mici, care au sub 5.000 de locuitori, a mai existat şi în 2010 şi a aparţinut senatorului PDL de Alba, Nicolae Dobra.

„Suntem nevoiţi să ne schimbăm modul de organizare administrativ-teritorială pentru a putea dezvolta proiecte regionale, pentru a putea face o adevărată reformă a aparatului administrativ din teritoriu, pentru a putea reduce cheltuielile cu aparatul funcţionăresc pe cap de locuitor. După Revoluţie, din cauza unui populism excesiv şi a unei aşa-zise dorinţe de autonomie locală, foarte multe sate s-au desprins din vechile organizări şi s-au constituit în comune noi. Au mizat pe dezvoltarea economică a localităţii, dar de fapt s-au mărit cheltuielile din administraţie ţinând cont că sunt mai mulţi angajaţi”, a expli