Noii guvernanţi le calcă pe urme celor de dinainte, cel puţin în domeniul gazului de şist.
Aşa cum spunea un mare specialist de la Institutul de Economie Mondială al Academiei Române, Petre Prisecaru, chiar în pagina a treia a revistei noastre, "a miza prea mult pe gazele de şist aduce cu jocul la ruletă dintr-un cazinou". Guvernul Ponta tocmai asta dorise: să joace puţin la ruletă, poate bila se va opri pe un număr câştigător. Mult prea riscant, după părerea domnului Prisecaru. Soluţiile şi comentariile sale, publicate de revista noastră, au creat un curent de gândire opus celui guvernamental. La scurt timp după apariţia interviului, marea majoritate a consilierilor judeţeni din Bihor, convinşi, printre altele, de argumentele imbatabile ale cercetătorului Prisecaru, au spus NU exploatării gazului de şist în apropierea celebrelor Băi Felix. Atât USL-istul Cornel Popa, preşedintele CJ, cât şi USL-istul Ioan Mang, vicepreşedintele aceluiaşi Consiliu, au anunţat că se opun categoric exploatării gazelor de şist într-o zonă atât de căutată de turişti. "Guvernul nu a anunţat Consiliul Judeţean şi nici primarii comunelor", le-a reproşat Cornel Popa autorităţilor centrale. El a adăugat că locuitorii din zonele în care s-ar extrage gaze de şist ar putea suferi neuropatii, cancer de piele, leucemie şi insuficienţă renală, iar acest lucru este dovedit de studii serioase, întreprinse în SUA. Pe de altă parte, bihorenii sunt îngrijoraţi că fiecare sondă foloseşte circa 40.000 de litri de chimicale în timpul vieţii ei, din care 70% rămân pentru totdeauna în pământ şi nu sunt biodegradabile. Din cele peste 500 de componente chimice ale fluidului de fracturare, majoritatea necunoscute, 65 sunt dovedite periculoase! La fiecare sondă se folosesc circa 14 milioane de litri de apă - ceea ce face volumul de "consuma
