Brabova este situată într-o zonă locuită încă de pe vremea romanilor şi adăposteşte una dintre cele două cule din judeţul Dolj, un sit arheologic şi o biserică monument istoric. Populaţia este îmbătrânită şi împuţinată, localnicii în putere pleacă spre alte zări în căutarea unui trai mai bun, dispar meseriaşii şi meşteşugurile lor.
Aflată la aproximativ 40 de kilometri de Craiova, în zona de nord-vest a judeţului Dolj, comuna Brabova poartă în pământurile sale vestigii ale stăpânirii romane în situl arheologic Voita, neexplorat până în prezent. Cele cinci sate - Brabova, Urdiniţia, Răchita de Jos, Mosna şi Voita - au trei şcoli gimnaziale, în care funcţionează şi grădiniţele, şi o şcoală generală, aflată în satul Brabova şi construită în 2009, cu toate dotările necesare.
Pe suprafaţa de 7.700 de hectare a comunei mai locuiesc 1.460 de oameni. Populaţia este îmbătrânită, după cum ne povestesc primarul Virgil Pleşea şi vicele Laurenţiu Bărbulescu, aproape la unison: „Mor foarte mulţi, se nasc puţini. Media de vârstă este în jur de 60 de ani“. Elevi mai sunt doar 164, atât şcolari, cât şi preşcolari, însă aceştia se bucură de un parteneriat cu WorldVision, care datează încă din 2002. Organizaţia a dotat şcoala cu calculatoare şi încearcă să înveţe comunitatea să se comporte într-un anumit fel.
Biserica şi porţile ei închise
Dintre cele patru biserici din comună, cea mai importantă este, de departe, Biserica „Sf. Mihail şi Gavril“ din Brabova, un monument istoric deosebit, construit în anul 1885. De sus, de pe dealurile ce înconjoară comuna, se vede construcţia renovată complet, mai puţin acoperişul, la care mai trebuie lucrat. În jurul aleii ce duce către intrare sunt pomi care par că slujesc locaşul. De jos, din faţa bisericii, se vede o poartă neagră de fier; e închisă, căci preotul, unul dintre cei trei din comună, este liber.
