Gheorghe Cojocaru: „Stabilitatea unui Parlament este în funcție directă de forțele politice care asigură compoziția majorității parlamentare, de angajamentul politic și de responsabilitatea acestora față de actul guvernării.

În vizita sa săptămânală la studioul din Chișinău al Europei Libere, istoricul și publicistul Gheorghe Cojocaru a stat de vorbă Diana Răileanu despre moțiunea de cenzură de marți.

Gheorghe Cojocaru: „Căderea Guvernului Filat, cu contribuția directă a opoziției comuniste, dar și a partenerilor democrați la guvernare, pare să confirme o anumită particularitate a guvernărilor democratice din Republica Moldova, care se manifestă cu o anumită regularitate din anii '90 ai secolului trecut încoace. În această perioadă se poate vorbi, cel mult, despre patru guvernări democratice care, toate, și-au depus mandatul, practic, înainte de termen. Între anii 1991-1992 au fost demise guvernele Druc și Muravschi, în 1999 era demis Guvernul Sturza, iar în 2013 – executivul în frunte cu liberal-democratul Filat. Cel din urmă Guvern este, în fond, cel mai longeviv executiv democratic, celelalte nerezistând la putere decât un an sau puțin peste un an de zile”.

Europa Liberă: Se poate deduce din aceasta că guvernările democratice sunt mai instabile decât cele autoritare?

Gheorghe Cojocaru: „Se poate spune că așa este, aducând drept exemplu guvernele Sangheli din perioada agrariană sau Tarlev din perioada de dominație comunistă. Dar, această stabilitate guvernamentală, fără a aborda în acest cadru și eficiența unor asemenea formule de exercitare a puterii, după cum bine se cunoaște, s-a datorat existenței unei majorități parlamentare confortabile și stabile”.

Europa Liberă: Prin urmare, odată cu instabilitatea sau destabilizarea instituției Parlamentului, Guvernul este cel care suportă primele lovituri. Dar ce