De la Botoşani la Giurgiu, românii au distrus aseară prin putere fonică concentrarea oamenilor lui Benitez
Mici, mari, cu coifuri sau cu freze a la Ronaldo, steliştii au invadat aseară Arena Naţională. Respectând motto-ul cu care roş-albaştrii defilează în acest sezon în Liga I, dar adaptat pentru Liga Europa, fanii echipei lui Reghecampf au venit uniţi pentru calificare. Una istorică, pentru că, să fim serioşi, nu în fiecare an simţi că ai şansa să elimina campioana la zi a Europei.
Oşenii lui Gardoş au venit cu palincă!
În jurul stadionului, forfota a început cu multe ceasuri înaintea orei 20:00, atunci când gladiatorii îmbrăcaţi în roşu urmau să se ia la trântă cu balaurul din Londra. Că erau fani de culoare, cu steagul Angolei la gât, sau în costum tradiţional oşenesc, ca la Gardoş acasă, steliştii prevesteau veseli o victorie a Stelei. Nu conta scorul!
Intrăm pe stadion. Dai o privire, de jur împrejur, şi vezi că, efectiv, chiar toată România a venit în Capitală să pună nu umărul, dar glasul şi palmele, pentru a se simţi părtaşi la facerea istoriei. Botoşani, Câmpina, Tecuci, Arad, Oneşti, Braşov, Giugriu sunt oraşele de pe bannerele care te învaţă geografia ţării pe ritmuri de "Sunt fericit şi mă simt bine". Într-un colţ, la poarta unde Cech se încălzeşte, 200 de fani ai lui Chelsea stau. Dacă spun ceva, oricum nu se aude. Chiar şi aşa puţini, sunt împărţiţi în două grupuri. Într-unul compact, facţiunea dură, adică suporterii veniţi din Anglia, iar lângă, ceilalţi, din împrejurimi. E un termen forţat, pentru că sunt afişate chiar şi steagul Bulgariei sau al Ciprului.
Explozia de la golul lui Rusescu
Şi vine momentul. O mare de blitzuri îţi pigmentează priveliştea. Un puşti, cuibărit în braţele tatălui, priveşte parcă speriat meciul ce urmează să înceapă. Tatăl, un tip mustăcios, e mult mai
