Când am văzut
că Sorin Ursan, „incomodph.ro”, a dispărut câteva zile din peisaj, nu, serios!, chiar am avut un mic atac de panică. După cât de mare l-am făcut la Co-media de vinerea trecută, am crezut că gata!, a fost trimis la şcoală de Eugen Cristescu, bossul „incomodph.ro”-ului, numai aşa, din invidie faţă de Sorin şi ca să-mi facă mie în ciudă, că doar îl implorasem să nu intervină în speţă, fiindcă Ursan este ca folclorul, cu cât mai nealterat, cu atât mai valoros.
Dar nu!, mă înşelasem,
Sorin Ursan n-a plecat la academia pregătitoare pentru cine ştie ce complicate cursuri de ortografie preşcolară şi gramatică primară, ci este, slavă Domnului!, bine, mersi, la locul lui de gazetar online, unde produce din toate poziţiile o gamă variată de delicateţuri jurnalistice cu sos de limbă română bine fezandată.
Evident,
nu voi risca să mă trezesc cu o grevă generală la Co-medie, dedicându-i şi această ediţie tot lui Sorin Ursan, deşi, recunosc, tentaţia e mare şi, la drept vorbind, nici de material nu aş duce lipsă, fiindcă băiatu’ ăsta produce nonstop. Vreţi virgulă între subiect şi predicat (băi, Sorine, băi, băiatule, nu se pune, băăă, nu se pune niciodată virgulă între subiect şi predicat, asta o ştiu şi duşmanii limbii române!), aveţi virgule între subiect şi predicat: „Bărbatul, susţine”, „Profesorul, a fost „actorul” negativ” (Sorine, tată, actorul nu este nici negativ, nici pozitiv, asta se poate spune despre personaj!).
Vreţi „i”-uri puse
aiurea?, aveţi „i”-uri puse aiurea, în sensul că ori prea puţine, ori prea multe: „membri comisiei” (corect: „membrii”), „noi membrii de partid (corect: „membri”), „prejudiciul de imagine adus şcoli” (corect: „şcolii”), „Oamenii legi” (corect: „legii”).
Vreţi…
şi chiar dacă nu vreţi, aveţi invenţii lexicale stupide: „peremiştii ploieşteni vor să regimenteze” (corect: „să înregim