Ziua de 8 martie nu este pentru femei o simplă ocazie de a primi flori care să le decoreze căminul, de a agăţa un mărţişor în piept sau de a afişa un zâmbet larg, dedicat celor care le celebrează. Este şi o zi care aminteşte că femeile au luptat, de-a lungul timpului, pentru a fi preţuite.

Începuturile feminismului

Mişcarea feministă modernă are la bază scrierile lui Olympe de Gouges, autoarea „Declaraţiei drepturilor şi cetăţenei“ (1791), respectiv apariţia cărţii lui Mary Wollstonecraft, „A Vindication of the Rights of Woman“.

Lucrarea lui Wollstonecraft pune accentul asupra nevoii femeii de a beneficia de educaţie, deşi nu pledează în mod specific în favoarea dreptului la vot. Cu toate acestea, a reprezentat piatra de temelie a feminismului şi sursa de inspiraţie a militantelor feministe din Statele Unite şi din Europa.

Abia la jumătatea secolului XIX, Harriet Taylor publică – sub protecţia anonimatului – lucrarea „Enfranchisement of Woman“ care, după explică Ioana Vlad în cartea „Ideologii politice actuale“, coordonată de Mihaela Miroiu, „salută activismul sufragetelor din Statele Unite la ale căror contestări subscrie“. Potrivit aceleiaşi autoare, femeile erau supuse unor constrângeri care, astăzi, ar fi inimaginabile.

Astfel, „femeile nu aveau dreptul să deţină proprietate, nici dreptul la moştenire sau la tutela asupra copiilor în caz de divorţ ; nu aveau dreptul să încheie contracte, nici acces la educaţie superioară şi la profesarea celor mai multe meserii sau la asociere politică“.

În 1848, în Statele Unite, Elizabeth Cady Stanton şi Lucretia Mott au elaborat „Declaraţia Sentimentelor“, inspirându-se din „Declaraţia de Independenţă“.

„Fiind înzestrată de Creator cu aceleaşi capacităţi şi aceeaşi conştiinţă a responsabilităţii exercitării lor, este fără îndoială dreptul şi datoria femeii, la fel ca şi a bărbatului, s