Dr. MIRCEA PEIA - specialist medicină complementară şi reflexoterapie - Timişoara, tel. 0256/43.18.91, 0747/22.20.24, e-mail: mirceapeia@yahoo.com

Aşa cum menţionaţi şi dvs., nu este încă disponibil un tratament specific pentru ataxia Frie­dreich, în afară de recomandările care vizează menţinerea continuă a unor ac­tivităţi fizice, asociate cu kinetoterapie. Deşi semnele şi simptomele variază de la o persoană la alta, din păcate, majo­ritatea celor ce suferă de această boală vor avea nevoie, la un moment dat, de un scaun cu rotile, pentru a se putea deplasa. Caracterul progresiv invalidant al ataxiei Friedreich are la bază degenerarea fibrelor nervoase în zona măduvei spinale, a nervilor periferici sau a cere­belului, determinată de o genă defectă, care face ca nervii să piardă o parte din teaca lor de mielină (mem­brana izolatoare care permite transmiterea rapidă a impulsurilor electrice de la o celulă nervoasă la alta). În altă ordine de idei, ataxia Friedreich este o boală genetică autozonal recesivă, în care mutaţia suferită de gena răspunzătoare de instalarea stării patologice determină diminuarea sintezei unei anumite proteine, numită frataxină. Pe cale de consecinţă, un nivel redus de frataxină creşte vulnerabilitatea neuronilor la efectul oxidant al radicalilor liberi şi, implicit, la distrugerea învelişu­lui de mielină, fenomen care duce, în timp, la instalarea semnelor şi simptomelor caracteristice - dificul­tăţi în menţinerea echilibrului, senzaţii de slăbiciune în membre, tremor al mâinilor, deformări ale coloanei şi picioarelor, paralizie etc. Mai mult, complicaţiile bolii con­stau în diferite afectări cardio-vas­culare, cum ar fi cardiomegalia (mă­rirea în volum a inimii), insufi­cienţa cardia­că, tulburări de condu­cere a impul­surilor electrice la nive­lul inimii (blocuri cardiace), aritmii (tahicar­die) şi, uneori, boală diabe­tică. Cu si