Un raport al Comisiei Europene din 2012 plasa România pe primul loc într-un top al analfabetismului, în condițiile în care din ce în ce mai multi părinți își retrag copiii de la școală pentru a-i pune la muncă. Același raport cuprindea și câteva procente îngrijorătoare: 6% dintre români sunt analfabeți în raport cu Bulgaria 3% sau Ungaria 1% în timp ce 40% dintre români citesc prost sau nu știu deloc să citească. Abandonul școlar în România se cifrează la 13000-15000 de elevi pe o generație, cifră care trage un semnal de alarmă în privința realizării educației în societatea românească. Elementele acestui raport reflectă o situație deloc plăcută datorită faptului că nu poți face nimic cu o populație needucată sau cu un nivel precar de educație. România ocupă primul loc la analfabetism iar, ani la rând, şcoala autohtonă a trimis în societate tineri care abia se pot exprima corect, deşi obțin premii sau recunoașteri, tineri care, potrivit aceluiași studiu, au acasă mai puţin de zece cărţi în bibliotecă. În România se dezvoltă un segment de tineri care nu mai au preocupări educaționale dar dezvoltă pasiuni negative datorită lipsei de modele comportamentale. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că România are o bilă neagră în ceea ce priveşte alocarea resurselor către educaţie și cercetare, către promovarea şi sprijinirea proiectelor dedicate celor ce, în câţiva ani, vor prelua funcţii cu importanţă decizională pentru mase. Tot în „top” se află România și la îmbolnăvirile de tuberculoză cauzată, în primul rând, de condițiile proaste de viață cât și de igiena precară pe care o au românii. O statistică arată că doar în 2012 au fost înregistrate 17000 de cazuri de TBC. Tot în 2012 Organizația Mondială a Sănătății avertiza că România poate deveni focarul de infecție cu tuberculoză al Europei. Situația este la fel de îngrijorătoare și în cazul multor afecțiuni care sunt