Amestecul de naţii din Dobrogea se reflectă fericit în gastronomia locului. Mâncărurile tradiţionale ale minorităţilor alcătuiesc meniul culinar dobrogean - o varietate de arome şi gusturi, în care aperitivul este format din lactate (a)române, borşul este lipovenesc, preparatul de bază este balcanico-mediteranean, iar desertul cel mai delicios este oriental.
La evenimentele importante ale localnicilor, bucătăria respectă obiceiurile etniilor din Dobrogea. Mâncarea este preparată astfel încât să fie pe gustul tuturor mesenilor. Se ştie că musulmanii nu mănâncă - aproape deloc - carne de porc, aşa că masa festivă trebuie să conţină întotdeauna o alternativă la acest fel de mâncare.
Peştele face parte obligatoriu din orice meniu, în orice formă de preparare: marinat, afumat, sărat, crud, pastă, umplut, copt în celofan, rasol, în saramură, plachie, în borş sau chiar chifteluţe. Icrele, de asemenea, îmbogăţesc farfuria, aşezate pe o frunză de salată verde, cu o felie subţire de lămâie şi măsline negre.
Datorită climei, de pe masa dobrogenilor nu lipsesc fructele şi legumele. Salata dobrogeană este o minunăţie cu roşii, ardei graşi, castraveţi, salată verde, ceapă, ouă, brânză, măsline, lămâie, sos uşor de maioneză şi condimente aromate.
Vestita pastramă sau fripturile vânătoreşti la proţap se asortează de minune cu vinul negru sau auriu din podgoriile Dobrogei, cele mai întinse din ţară. Ghiudem, babic, musaca, pilaf, ghiveci, tuslama sau ciulama sunt câteva doar dintre preparatele orientale care fac deliciul unei mese dobrogene, ce trebuie potolite cu licorile puternice ale locului.
Carnea este deosebit de gustoasă datorită ierbii de pe câmpiile şi luncile Dobrogei, cu care se hrănesc animalele. Din acelaşi motiv, la fel de consistente, cu gust pregnant, sunt şi lactatele dintre Dunăre şi Marea Neagră.
Dar cea mai gustată mâncare dobro