Drumul naţional 17, care leagă Transilvania de Moldova prin Pasul Tihuţa a fost construit în 1817, după 5 ani de trudă, la porunca Consiliului de Război de la Viena, care considera necesară încă o trecătoare. Înainte de 1800, singura „trecătoare” care făcea legătura între Transilvania şi Moldova era cea de la Rodna.
Vreme bună, Năsăudul a fost despărţit de Bistriţa, formând ţinuturi diferite. Dacă Năsăud avea acelaşi nume şi în 1800, zona care incorpora actualul municipiu Bistriţa se numea Someş, după râul care traversa ţinutul.
Între anii 1762 şi 1763 ţinutul este militarizat, formându-se aici regimentul al doilea de graniţă românesc. Năsăudul a fost militarizat până în 1851, regimentului adăugându-i-se şi satele de pe Valea Bârgăului.
Necesitatea unui nou drum care să lege Ardealul de Moldova se ivi în urma adăugării Bucovinei la Imperiul Austriac. Înfăptuirea acestui deziderat se amână totuşi până la campania împăratul Napoleon împotriva Rusiei, în cadrul căreia erau cuprinse şi acţiunile armatei austriece sub comanda lui Schwarzenberg, însărcinate să apere flancul drept al armatei franceze, care în primăvara anului 1812 înainta spre Rusia.
„Cu acest prilej, Consiliul de Război de la Viena, având în vedere operaţiunile armatei austriece pe teritoriul polonez, între alte măsuri de ordin strategic, prevăzu şi construirea urgent a unei şosele peste trecătoarea Carpaţilorde la Bârgău şi întemeierea unui nou sat la locul numit Fântânele, situate alăturea de traseul şoselei, între satele Mureşenii Bârgăului şi Dorna,” scria în 1929, Iulian Marţian.
Lucrările la drum au început în 1812 cu mii de iobagi ai marilor proprietari din zonă. Între timp, Consiliul de Război de la Viena era peocupat de întemeierea şi organizarea satului militarizat Fântânele.
Ordinul Consiliului de Război prevedea înfăp