În cazul în care bărbații nu aveau suficientă imaginație și suficiente "motive" să dea peste nas femeilor, iată vine și calendarul creștin-ortodox, susținut de credința populară pentru a ne aduce în prim plan, în data de 9 martie "Moșii" urmând imediat după "babe", care sunt rele, ei compensând și ieșind în evidență prin "bunătate". De fapt, în credința populară, în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, zilele capricioase ale ingemânării iernii cu primăvara, lăsând loc zilelor moșilor, zile calde.

Legenda ce stă la baza acestei sărbători este impresionantă. Este simbolul credinței supreme la care sufletele mărețe nu renunță oricâte grozavii ar trebui să îndure. Cei 40 de Sfinți din Sevastia au fost întemnițați, loviți cu pietre, ținuți în apă ca gheața unui lac de munte, schingiuiți și arși.

În semn de respect pentru credința lor de nestrămutat și pentru chinurile prin care au trecut, românii îi sărbătoresc în fiecare an pe 9 Martie, iar gospodinele gătesc în cinstea lor colaci în forma cifrei 8 (reprezentând corpul uman) care se numesc (în funcție de zona geografică): mucenici, sfinți, bradoși sau boboneți.

Tradiții și obiceiuri de Mucenici în toate zonele țării

Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus peste începerea anului agricol tradițional și a generat o sărbătoare tradițională românească, Mucenicii sau Măcinicii.

În Moldova, aceștia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, și sunt copți din aluat de cozonac, apoi unși cu miere și nucă sau după preferință cu smântână și zahăr.

În Dobrogea, se păstrează aceeași formă antropomorfică, dar mucenicii sunt mai mici și sunt fierți în apa cu zahăr, cu scorțișoară și nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici. @