Gigi Becali nu este un tip de pus la rană. Cred asta mai ales după conflictul pe care l-a avut, acum mai mulţi ani, cu Gică Hagi. Un conflict pansat în cele din urmă. De fapt, conflicte a avut destule. Din păcate, sunt sigur că va mai avea.
Dar seara victoriei împotriva campioanei Europei a fost şi seara sa. Cu câţiva ani în urmă a adus la Bucureşti pe Real Madrid.
Nu într-o partidă caritabilă, ci una pe bune, în grupele Champions League. Probabil că atunci, când în Ghencea au coborât spaniolul Raul, brazilianul Ronaldo ori olandezul Ruud Van Nistelrooy, fotbalului românesc i s-a deschis apetitul pentru meciurile mari. Aşa au ajuns la Cluj, Chelsea sau pe „Arena Naţională”, era să scriu la Galaţi, Manchester United.
Săptămâna viitoare, Steaua va juca meciul actualei generaţii. Acasă la campioana Europei. Acolo, pe „Stamford Bridge”, a răposat anul trecut Barcelona. Când nu era antrenată de secundul secundului lui Pep Guardiola, ci de Guardiola însuşi. Steaua se va întoarce în ţara celor care au inventat fotbalul. În 2006, după „dubla” cu Middlesbrough, ziarele au publicat câteva fotografii cu Gigi Becali, Cosmin Olăroiu şi Mihai Stoica. Îmbătrâniseră în 90 de minute cu câţiva ani. Golul din ultimul minut al italianului Massimo Maccarone mai atârnă şi azi în sufletele colorate în roşu şi albastru.
De data asta, pe arena care i-a găzduit pe Gianfranco Zola, pe Ruud Gullit, pe Didier Drogba şi pe Dan Petrescu, şi-n vestiarele căreia transpiră John Terry şi Frank Lampard, va lipsi cineva. Acel om spune că va fi atunci la Muntele Athos. Este vorba despre omul fără de care poate n-ar fi existat Steaua de azi. Şi mai mult ca sigur că n-ar fi fost nici el cine este fără Steaua.