Vasluianca Ana Pauker, poreclită şi „Stalin în fustă“ este unul din personajele considerate de istoricii români că au dat dovadă de o cruditate dusă la extrem pentru a-şi putea îndeplini ţelurile.
Codăeştii, vechi sat românesc din ţinutul Vasluiului, a devenit în prima jumătatea secolului XIX un târguşor evreiesc, datorită sosirii unor emigranţi din Galiţia, cu acordul domnitorului Mihai Vodă Sturza. Aici se naşte, pe 13 februarie 1893, Hanna Rabinsohn, viitoarea Ana Pauker, „una dintre cele mai nefaste figuri din istoria contemporană a României“.
Era fiică de haham, adică angajatul comunităţii evreieşti care tăia animalele în aşa fel încât să nu rămână nicio picătură de sânge, tatăl ei având 35 de ani, iar mama 30 de ani. Ana face primele clase primare la Codăeşti, urmând, în paralele, şi heiderul, adică Şcoala Confesională evreiască. Se mută foarte curând la Bucureşti, unde are mai multe ocupaţii, cum ar fi croitoria sau studiul limbii ebraice.
Intră de foarte tânără în mişcarea comunistă şi emigrează în Franţa, acolo unde îl cunoaşte pe viitorul soţ, Marcel Pauker. Căsnicia lor avea să fie una foarte ciudată, spun istoricii, deoarece Ana avea şi alte legături amoroase, tot în aceeaşi perioadă, cu alţi tovarăşi de partid.
Întoarsă în ţară, va activa în Partidul Comunist din România (PCR), un partid considerat de şefii cominternului ca făcând parte dintr-o ţară multinaţională. Practic, acest partid avea numai 25% membri români, 27% membri evrei, restul fiind unguri sau bulgari. Ana este condamnată în urma unui amplu proces la lungi ani de închisoare, pe care nu îi execută decât în mică parte.
La cedarea Basarabiei, în 1940, ruşii capturează câţiva fruntaşi români pe care îi schimbă cu agenţii lor comunişti din România, printre care şi Ana Pauker. Ea este schimbată pe podul de la Ungheni cu un fruntaş al ţăranilor basarabeni, cunoscut
