Problema extinderii spaţiului Schengen spre est este un examen crucial pentru Uniunea Europeană într-un moment în care valorile europene nu sunt la mare preţ. Dar, ca de obicei, centraţi doar pe problemele româneşti, am ratat, şi de data aceasta, o dezbatere despre viitorul Europei. Căci problema spaţiului Schengen nu priveşte doar România sau Bulgaria, ci întreaga Europă. Iar inventarea unor criterii aleatorii pentru a împiedica aderarea celor două state la spaţiul Schengen arată cât de mult a transformat deja criza economică ideea europeană. Când personaje precum Hans-Peter Friedrich, membru al Uniunii Creştin Sociale bavareze (CSU), aripa conservatoare a creştin-democraţiei germane, ajung să influenţeze politicile unui stat al cărui rol a fost şi rămâne esenţial în constituirea Uniunii Europene, ceva nu mai merge în Europa.
Personajul în discuţie, Hans-Peter Friedrich, nu este la prima afirmaţie controversată. Numit ministru federal de interne în martie 2011 - în contextul remanierii produse de demisia, ca urmare a scandalului plagiatului tezei de doctorat a ministrului apărării, tot membru CSU, Karl-Theodor zu Guttenberg - Hans-Peter Friedrich a făcut de la început o declaraţie voit extremistă: "Nimic în istorie nu demonstrează că islamul ar aparţine Germaniei". Printr-o astfel de poziţie, politicianul bavarez a pus dintru-început coaliţia negru-galbenă (CDU-CSU-FDP) într-o situaţie dificilă.
Atunci, în martie 2011 această afirmaţie, nu doar extremistă şi xenofobă, dar şi vădit provocatoare, a fost criticată chiar de fostul preşedinte Christian Wulff (CDU), care declara că "islamul este o parte din Germania". Într-o astfel de situaţie tensionată, Angela Merkel a preferat să vorbească prin intermediul lui Steffen Seibert, purtătorul său de cuvânt, care a încercat să minimizeze dezacordul, afirmând că "odată cu trecerea timpului, islamul a devenit o
