Ne-a fost dat să aflăm că, în conformitate cu noua decizie a Consiliului “Justiţie şi Afaceri Interne (JAI)” de la Bruxelles, subiectul privind aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen va fi reluat până la sfârşitul anului 2013. Circumstanţele în care vor fi relansate discuţiile nu sunt, însă, foarte clare. Ministrul român de Interne, Radu Stroe, participant la reuniunea JAI, şi-a exprimat speranţa că discuţiile se vor relua în septembrie sau octombrie, după ce furtuna electorală din Germania, pe seama căreia se pune actuala opoziţie a acestei ţări, va înceta. Prilejul ar putea fi înainte de decembrie, la reuniunea Consiliului European.
De la Berlin, Haga şi Helsinki au venit însă avertismente foarte clare conform cărora nu se va discuta nimic până la următorul raport pe justiţie din cadrul Mecanismului de Verificare şi Cooperare (MCV) din decembrie. Este, astfel, greu de crezut că o decizie privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen va fi formulată pe baza unor aspecte încă neformulate. În aceste condiţii, orice discuţie referitoare la cele două ţări nu va putea fi reluată cu argumente concrete înainte de următoarea reuniune JAI din martie 2014.
Deocamdată, nu ne rămâne aşadar decât acelaşi regret că românii mai au de aşteptat până să treacă prin vamă fără să prezinte niciun document. Argumentele cu care ţara noastră a fost amânată din nou sunt relevante doar în măsura în care trebuie să le cunoaştem în încercarea de a le şi înţelege substratul.
Ministrul german de Interne, Hans Peter Friedrich, a ridicat printre argumentele invocate împotriva aderării României şi Bulgariei la Schengen problema corupţiei şi a statului de drept. În realitate, cea mai spinoasă problemă pentru Germania este în acest moment imigraţia “săracilor” din cele două ţări, iar problema capătă o importanţă electorală în perspectiva alegerilor din s