Relaţia ţării noastre cu Rusia este istorică, iar orice tip de abordare a acesteia s-ar putea dovedi simplistă în comparaţie cu dimensiunea complexă pe care o prezintă, fie şi la nivel discursiv.

Cert este că raporturile Moscova - Bucureşti nu au luat sfârşit nici după implozia comunismului, un exemplu în acest sens fiind relaţiile economice dintre cele două părţi.

Interesele Rusiei faţă de ţara noas-tră depăşesc, însă, sfera economică. Prin poziţia noastră geografică reprezentăm o linie de demarcaţie în înaintarea Rusiei către Europa.

Intenţia Rusiei contravine, însă, strategiei României, care şi-a arătat în mod făţiş apropierea de Statele Unite, NATO, Uniunea Europeană. Scutul antirachetă de la Deveselu a supărat administraţia de la Kremlin care şi-a exprimat în mod deschis dez-acordul cu privire la amplasarea acestuia pe teritoriul României.

Un raport recent realizat de "Government Accountability Office" (GAO) şi făcut public de Associated Press arată că România nu are o poziţie suficient de bună amplasării scutului de la Deveselu. La începutul lunii februarie au apărut informaţii în presă care puneau la îndoială capacitatea scutului anti-rachetă de a proteja SUA şi aliaţii europeni. Autorităţile române au reacţionat imediat, spunând că partea americană este ferm angajată, în continuare, în realizarea Abordării Europene Adaptive Graduale (EPAA) de apărare anti-rachetă, proiect care asigură deja protecţia iniţială a ţărilor NATO şi a trupelor americane dislocate în Europa. De asemenea, planurile şi calendarul agreat pentru operaţionalizarea sitului Deveselu vor continua aşa cum au fost convenite, ele nefiind contestate de briefingul Government Accountability Office pentru Congresul SUA.

La prima întâlnire dintre Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei ruse, şi John Kerry, secretarul de stat al SUA, de la finalul lunii februarie, agenda d