La revizuirea Constituţiei. Pun pariu cu oricine că aşa se va întâmpla. Şi pot să merg mai departe. Să precizez şi în ce fel va proceda. Ne vom trezi în situaţia în care, după ce el a bătut de atâtea ori cu pumnul în masă, clamând necesitatea unor profunde schimbări constituţionale vizând modernizarea statului, tot el va fi şi cel care va bloca sau va încerca să blocheze mecanismul.

În faţa USL existau, şi eu cred că încă mai există, două opţiuni politice. Fie promovăm o nouă Constituţie, fie anunţăm ceea ce am anunţat deja, şi anume voinţa de a revizui Constituţia existentă. Aparent, sunt două proceduri radical diferite. În realitate, dacă ne gândim din perspectiva rezultatului final, situaţia s-ar putea să nu difere prea mult în ceea ce priveşte scrierea Legii fundamentale. În schimb, în ceea ce priveşte promovarea acesteia, diferenţa este ca de la cer la pământ. Revizuirea este o breşă pe care Băsescu o va utiliza din plin.

Este evident că modernizarea statului, prin intermediul Legii fundamentale, poate fi făcută atât printr-o nouă Constituţie, cât şi printr-o Constituţie revizuită. În ambele situaţii, opinia publică trebuie, în prealabil, consultată. În ambele situaţii trebuie ascultată şi opoziţia. Şi este normal şi natural să se ajungă la un consens cu aceasta. În ambele ipostaze, Parlamentul trebuie să se pronunţe cu o majoritate calificată. Şi tot în ambele scenarii are loc un referendum. Şi, atunci, în ce constă deosebirea?

În cazul unei noi Constituţii, de bun simt ar fi că, înainte de a ne apuca să o scriem, să organizăm un prim referendum, care ar costa circa 20 milioane euro, prin care să-i întrebăm pe cetăţenii acestei ţări ceea ce nu i-am întrebat în istoria recentă. Ce formă de stat vor. Monarhie sau republică. Iar dacă vor republica, ce fel de republică. Parlamentară, prezidenţială sau semi-prezidenţială. Evident că,