Biserica Catolică, aflată într-o situaţie inedită după prima renunţare la funcţie a unui papă în şapte secole, va alege săptămâna viitoare un suveran pontif care va trebui să fie capabil să facă faţă la numeroase provocări: laicizarea societăţii, persecutarea creştinilor şi scandalurile interne, relatează AFP, citată de Agerpres. Cu excepţia unei surprize, Conclavul care începe marţi ar urma să fie scurt – două sau patru zile maximum -, a anticipat părintele Federico Lombardi, purtătorul de cuvânt al Vaticanului, în faţa a aproape 5.000 de membri ai mass-media acreditaţi, care aşteaptă faimosul fum alb.

Alegerea celui de 226-lea suveran pontif va pune capăt unei luni pline de evenimente, începută la 11 februarie cu anunţul surpriză al lui Benedict al XVI-lea că se va retrage, la 85 de ani. La 28 februarie, fără ceremonie dar cu emoţie, Joseph Ratzinger şi-a luat rămas bun de la aproape 1,2 miliarde de catolici, spunând că va rămâne mereu împreună cu ei în rugăciune. Masivele uşi ale reşedinţei de vară de la Castel Gandolfo, din apropiere de Roma, au fost închise.

Dezvăluirile Vatileaks

Începea astfel perioada de „sede vacante”. De atunci, Roma este plină de zvonuri privind viitorul papă. Va fi el italian, european sau din Sud? Raportul de forţe este dezechilibrat. 60 din cei 115 „prinţi ai Bisericii” sunt europeni (din care 28 italieni) şi doar 19 sunt latino-americani, 14 nord-americani, 11 africani, 10 asiatici, un australian. În ultimele zile, trei „papabili” au fost cel mai des invocaţi: canadianul Marc Oullet, brazilianul Odilo Scherer, italianul Angelor Scola. Toţi bărbaţi energici şi siguri din punct de vedere doctrinar, deloc revoluţionari, fără carismă, dar stimaţi. Alegerea are loc într-un context complicat pentru Biserică: dificultatea în a-şi transmite mesajul în lumea occidentală, decreştinarea masivă în anumite ţări, tensiuni cu isl