E povestea lumii care-și cere tributul în fiecare zi. Chiar și-n ziua morții, îți trimite scrisori în care te înștiințează că ai o datorie încă neplătită. Ana Fodor a primit prima scrisoare în care Primăria o anunța că-i datorează bani pentru chirie chiar la cimitir, în clipa când își înmormânta fiul.
Cheltuise banii cu băiatul prin spitale. 350 de lei costau fiolele pe care doctorii o trimiteau să le cumpere. Plătise și oameni care să doneze sânge pentru fiul ei. Dar degeaba. Acum, înmormântarea. Poate că rămăsese ceva neplătit la chirie, vreo majorare de care nu știa. Sleită de bani și de puteri, de la cimitir s-a întors singură în camera de deasupra Florăriei.
De atunci, plătește în fiecare lună, dar tot nu poate răzbi penalitățile. Dacă restanța la chirie este de doar 298,39 de lei, penalitățile pentru întârziere au ajuns la 3221,77 de lei. Datorie pentru care Primăria a dat-o în judecată. Pentru că și deasupra ei stau legea și Curtea de Conturi. Toți experții Primăriei au analizat cazul și n-au găsit nicio soluție permisă de lege. Ana Fodor trebuie să scoată banii.
S-a născut într-o casă cu curte și grădină, undeva pe lângă stadion, pe strada Moldovei de astăzi. Mai întâi, războiul i-a luat tatăl, care a murit pe front. Apoi i-a luat școala, n-a mai putut să mergă și a rămas cu 6 clase. Erau patru copii orfani și mama lor când a venit comunismul. A venit să ia și el ceva din ce mai rămăsese. Le-a luat casa. A fost prima casă din Cluj demolată ca să se construiască blocurile comuniste. Au primit pe ea 728 de lei. Ana, singura care lucra atunci (deși nu avea încă 18 ani), își amintește că primea salariu 628 de lei.
„Cam așa plăteau comuniștii casele, am primit pe casa noastră cam cât primeam eu pe o lună, ca muncitor necalificat. Pământul, curtea și grădina nu ne-au plătit-o niciodată. Ne-au dat în schimb o locuință la comun cu o avocată, pe Ka
