28 februarie 1913 era o zi de vineri. Peste Ocean, republicanul William Howard Taft, presedinte al SUA, isi ridica senatorii in cap, respingand un proiect de lege al senatorilor Webb si Kenyon, care interzicea transportul interstatal de alcool in scopuri comerciale, insa atentia americanilor era indreptata catre alte trei evenimente sociale: sfarsitul grevei muncitorilor din industria textila din New York, decesul surprinzator - la numai 32 de ani - a pugilistului George Finnegan, campion si vicecampion olimpic in 1904, unul dintre cei patru pugilisti care au reusit in istoria boxului sa castige doua medalii la aceeasi olimpiada, si premiera filmului “Atlantis”, al lui August Blom, un succes cinematografic al anului .

In Europa, guvernele Frantei si Germaniei anuntau majorari semnificative ale bugetelor destinate armatelor, cu 100 respectiv 50 de milioane de dolari, prefatand inceputul primului razboi mondial. Asta se imtampla in lume, insa ultima zi de februarie din urma cu 100 de ani a ramas in memoria noastra datorita unui alt eveniment.

In Baia Mare, in familia minerului Iosif, descendent dintr-o familie de tarani romani din nordul Maramuresului, si a Rozaliei Vida, se nastea cel de-al optulea copil. Pentru ca toti ceilalti au murit la varste fragede, copilul a fost botezat conform unei superstitii populare in satele romanesti.

„Si in Maramures, ca in intreg spatiul rural romanesc, exista obiceiul ca daca copilul este bolnav sa fie ascuns in fata mortii. I se da un nume care provine dintr-un neam strain. Asa a fost botezat sculptorul cu prenumele Gheza, derivat din Geza, dupa unul dintre ortacii lui taica-sau”, a explicat academicianul Marius Porumb, directorul Institutului de Arheologie si Istoria Artei Cluj-Napoca.

Numele celui care avea sa fie considerat inca din anii ’80 cel mai mare sculptor contemporan al Maramuresu