„Ca în fiecare an, Gala Premiilor UNITER şi-a început ritualul bizantin. Gafele, dar mai ales incultura teatrală îşi pun pecetea pe selecţiile operate de komisarii nominalizărilor.

Dl Mircea Morariu publică pe blogul său din „Adevărul“ un text în care motivează de ce comisia de nominalizări a refuzat pur si simplu să vizioneze dipticul „Îngeri în America“. Citez: „Constituiţi în juriu de selecţie, am făcut nenumărate demersuri pentru a urmări spectacolul în cauză. Mai întâi ne-am lovit de refuzul instituţiei producătoare, care şi-a motivat decizia prin nerentabilitatea reprezentaţiei. Adică prin absenţa de spectatori plătitori. Mai apoi, regizorul a refuzat programarea. Nu se poate ea dragoste de-a sila, darămite nominalizare pe nevăzute.“

Eu nu comentez nominalizările – dumnezeii şi sfinţii raiului teatral o să o facă, sunt sigur – dar magnitudinea minciunilor dlui Morariu mă obligă la câteva precizări:

Nu au fost făcute „nenumărate demersuri pentru a urmări spectacolul în cauză“. Nu există nicio corespondenţă în acest sens. Dacă dl Morariu deţine vreun mesaj sau vreun alt tip de comunicare transmisă către teatru, să o facă publică. Teatrul Metropolis nu a refuzat vreo solicitare a comisiei de nominalizări de a viziona spectacolul. Baronu’ e caraghios când insinuează că un teatru îşi piteşte spectacolele.

A existat o discuţie telefonică prin care un reprezentant al UNITER cerea, în ultimul moment, să se reprogrameze reprezentaţiile cu „Îngeri în America“ din 9 şi 10 februarie a.c. Motivaţia: „comisia este plecată în provincie“. Deci, avem un refuz al komisei de a vedea spectacolul, nu un refuz de a prezenta spectacolul.Teatrul şi-a motivat decizia de a nu schimba programarea prin faptul că toate biletele erau vândute din ianuarie a.c. (dl Morariu băsneşte cu „absenţa de spectatori plătitori“).

Ar fi fost imposibil să anulezi atâtea bile