În spectacolul Nu vorbiţi cu actorii
Se cuvine oare să punem acest titlu la ceas aniversar, când marea actriţă Ruxandra Sireteanu sfidează calendarul cu vitalitatea talentului, cu prezenţa ei inconfundabilă? Talent, credinţă, muncă, modestie, învăţătură, dăruire… Astfel se înfăţişează la cei 40 de ani pe scenă Ruxandra Sireteanu. De câte ori am încercat, ca spectator, să privesc dincolo de uimirea Ruxandrei Sireteanu, în ochii ei magnifici care te atrag în capcanele unui univers fabulos, am simţit că acolo stă ascunsă o minune. Minunea din adâncul fiinţei Ruxandrei Sireteanu se simte, câteodată, într-un singur gest, într-un singur cuvânt, într-o singură privire. Câţi actori ca ea mai avem?!
O persoană jovială, cu zâmbet fermecător şi ochi misterioşi. O viaţă în teatru... În cei patruzeci de ani pe scenă a fost Catarina – în “Femeia îndărătnică” de William Shakespeare, regia Miron Niculescu, şi Sura – în “Egor Bulîciov şi alţii” de Maxim Gorki, regia Petre Sava Băleanu (la Teatrul Naţional din Craiova); Nina Zarecinaia – în “Pescăruşul” de A.P. Cehov, regia Alexandru Colpacci (la Teatrul de Stat din Oradea); la Teatrul „Nottara”: Nina – în “Nu am încredere în bărbaţi” de Anatolii Sofronov, regia: Dan Micu; Agripina – în “5 Romane de Amor” de Teodor Mazilu, regia: George Rafael; Adela – în “Sfântu Mitică Blajinu” de Aurel Baranga, regia: Anca Ovanez Doroşenco; Veta – în “O noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale, regia: Dan Micu, 1987; Charlotta – în “Livada de vişini” de A.P. Cehov, regia: Dominic Dembinschi, 1988; Lu Shiping – în “Taifun” de Tzao Yui, regia: Alexandru Dabija, 1988; Elena Sergheevna – în “Şantaj” de Ludmila Ruzumovskaia, regia: Dominic Dembinschi, 1992; Frosina – în “Avarul” de Molière, regia: Mircea Cornişteanu, 1994; Doamna Pearce şi Doamna Higgins – în “Misterele Londrei” - musical după “Pygmalion” de G.B. Show, regia: Dominic Dembinschi, 19
