Cardinalii s-au reunit luni pentru ultima "Congregaţie Generală", după care se vor închide, marţi, în Conclav în vederea alegerii următorului papă, asupra căruia zvonurile şi previziunile circulă din plin, fără ca unul dintre nume să întrunească un consens.
Marţi după-amiaza, atunci când uşile Capelei Sixtine se vor închide, va începe primul tur al scrutinului, care ar putea oferi avantaj pentru unul dintre principalii "favoriţi", citaţi în ultimele zile, şi anume cardinalul de Milano, Angelo Scola, cardinalul de Sao Paolo, Odilo Scherer, sau cardinalul din Quebec, Marc Ouellet.
Sau, dimpotrivă, ar putea apărea blocajul, în prezenţa unui număr egal de voturi şi insufient pentru a atinge pragul necesar de alegători. În acest caz, jocul va fi deschis "outsiderilor". Printre ei se regăsesc arhiepiscopul de Boston, Sean O'Malley, cardinalul ungar, Peter Erdö, austriacul Christoph Schönborn sau mexicanul Francesco Robles Ortega.
În vederea alegerii celui de-al 266-lea papă din istorie, sunt necesare faimoasele 77 de voturi, adică două treimi din sufragiile colegiului format din 115 alegători.
Luni, cardinalii vor încheia "Congregaţiile Generale", reuniuni pregătitoare Conclavului, în care fiecare poate interveni pentru a evoca anumite probleme şi pentru a defini profilul dorit.
Încă de la început, cu o săptămână în urmă, s-au ridicat întrebări cu privire la maniera de îmbunătăţire a guvernării Bisericii.
Luni după-amiază, personalul care asigură servirea şi logistica părinţilor din Conclav va depune jurământul să nu dezvăluie nimic, altfel fiind vizaţi de pedeapsa excomunicării.
Cei aproximativ 5.000 de reprezentanţi media prezenţi în Piaţa Sfântul Petru transmit din ce în ce mai multe emisiuni speciale, discută între ei, căutând să povestească mici anecdote despre fostele conclavuri, în lipsa unei informaţii relavante.
