În fiecare an, pe 9 martie, Biserica Ortodoxă îi prăznuieşte la loc de cinste pe cei 40 de mucenici, ostaşi romani creştini încartiruiţi în Legiunea a IX-a Fulminata ce apărau frontiera de Răsărit a Romei, în cetatea Sevastia a Armeniei Mari.
Ei au fost martirizaţi sub imperatorul Licinius, deoarece au refuzat să aducă ofrande zeilor. Biserica Ortodoxă a orânduit ca, de praznicul lor, ce anul acesta a coincis cu Moşii de iarnă, să fie pomeniţi toţi eroii martiri de la noi şi de pretutindeni ce s-au jertfit în temniţele şi lagărele regimului comunist de tristă amintire. Despre jertfa şi martirajul lor a reamintit credincioşilor pr. paroh Viorel Ioan Vârlan, de la Biserica-monument „Naşterea Maicii Domnului” din Suceava, dar şi reprezentantul Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici – filiala Suceava, prof. Mircea Onciu, unul dintre puţinii supravieţuitori ai temniţei roşii.
„Dacă torturile la care erau supuşi creştinii din primele secole se sfârşeau rapid prin moarte, torturile şi chinurile la care au fost supuşi martirii din temniţa roşie, prin multă jertfă şi sânge, au durat la nesfârşit” a subliniat părintele paroh. În ceea ce priveşte grija faţă de cei repausaţi întru Domnul, decanul de vârstă al preoţilor slujitori ai Sfântului Altar de la Biserica „Naşterea Maicii Domnului”, pr. Laurenţiu Milici, a dat exemple edificatoare din Cartea lui Tobit şi Cartea Macabeilor, dintre scrierile Vechiului Testament, unde se arată că pomenirea celor adormiţi era la loc de mare cuviinţă încă din cele mai vechi timpuri, chiar de dinaintea apariţiei creştinismului.
