Azi: Crin Antonescu despre Angela Merkel: E cel mai bun politician din Europa. Ieri: Crin Antonescu despre Angela Merkel: Să îl ia în Germania doamna Merkel, Germania este o ţară mare, prosperă, să îi dea o bucăţică de pământ acolo lui Băsescu şi PDL-ului, să se joace acolo de-a Băsescu.
Cred că cea mai potrivită comparaţie pe care o pot găsi acum, care să ne arate această faţă hâdă a politicii româneşti şi conceptul de „nouvorbă”, adică negrulalb, este 1984 al lui George Orwell.
În funcţie de interesele partidului, în acea societate controlată de fratele cel mare, orice eveniment putea lua calea găurilor de memorie fiind cu desăvârşire uitat sau după cum intersele o cereau, înlocuit. Aşa se întâmpla în cazul duşmanului, respectiv aliatului de război al Oceaniei: rolul era schimbat o dată la câţiva ani între Eurasia şi Estasia, în funcţie de hachiţele fratelui cel mare.
Dacă acum PNL vrea să migreze spre populari, atunci nu contează ce spui în trecut despre cineva. Stomacul tare poate să suporte şi gustul flegmei pe care ai proiectat-o în trecut. Chiar dacă e plină de ură şi bacterii, flegma se poate transforma peste noapte într-o miraculoasă băutură fină, băută la ceas de seară între foştii duşmani, pentru că, nu-i aşa, aşa e în politică.
Acum, dacă tot asistăm la declaraţiile de iubire pe care Antonescu i le face Angelei Merkel, poate ar fi bine să ne aruncăm privirea şi în partea cealaltă. Oare doamna Merkel nu a văzut filmul „ Ştiu ce-ai făcut astă-vară” şi e gata să-l ia în braţe pe liberalul care deunăzi o spurca la Antena 3 şi o acuza că îşi bagă coada în trebile interne? Mi-e teamă că aici Antonescu face confuzie între ea şi politicienii români.
O fi invăţat el de la Mihai Stănişoară( acum liberal cu acte, în trecut un democrat-liberal care îl vedea pe preşedintele PNL drept domnul Goe al politicii româneşti) cum sa lingă unde a scuip
