Motivul pentru care fetele ce proveneau din familiile de ţigani nu erau acceptate la Şcola greco-catolică din oraşul Teiuş, judeţul Alba, apare într-un document deţinut de Arhivele Naţionale Alba.
Potrivit documentului citat, şedinţa senatului scolastic al Şcolii de fete din Teiuş a avut loc în 14 noiembrie 1909, sub preşedinţia parohului Petru Suciu.
Punctul central al discuţiilor l-a reprezentat un ordin care făcea referire la fetele ce proveneau din familii de ţigani, cu vârste între 9-12 ani. „Pertractarea scriptei not
„Fetele nu corespund higienic“
Când vine vorba de decizia luată în această şedinţă, aflăm tot din documentul citat că existau două motive clare pentru care nu puteau fi admise la şcoală. În primul rând, foarte puţine figurau pe listele enoriaşilor greco-catolici, iar în al doilea rând erau „certate“ cu igiena personală. Textual hotărârea Senatului şcolar spune aşa: „decide unanim că deore
Doi din zece copii nu merg la şcoală
Ne putem întreba cât de mult s-au schimbat lucrurile după mai bine de 100 de ani de la decizia luată la Teiuş. Nici în ziua de azi, şcoala nu este prioritatea numărul unu în familiile de ţigani. Motivele pentru care copiii nu merg la şcoală ţin chiar de ei. Legile lor încă nu se potrivesc cu legile generale ale societăţii. Fetele încă se mărită la 12-13