Creştinii ortodocşi care vor ţine Postul Mare au intrat în săptămâna de pregătire, numită tradiţional „Săptămâna albă”.
După Duminica Lăsatului sec de carne (a Înfricoşătoarei Judecăţi), credincioşii nu vor consuma în următoarele şapte zile produse din carne, ci doar ouă, lapte, brânză şi peşte, un post uşor, asemănător celui catolic. Totodată, miercurea şi vinerea din această săptămână sunt zile aliturgice, adică în care nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie. Nici nunţile sau alte petreceri cu muzică nu mai sunt permise de Biserică. Spre sfârşitul săptămânii, persoanele care ţin la tradiţie obişnuiesc să ceară iertare, cu precădere în „Duminica Iertării”. Tot atunci se marchează şi lăsatul secului de brânză. A doua zi, din 18 martie, credincioşii vor intra în Postul Sfintelor Paşti, cel mai lung şi aspru post, care se va încheia pe 5 mai, atunci când va fi cinstită Învierea Domnul
Creştinii ortodocşi care vor ţine Postul Mare au intrat în săptămâna de pregătire, numită tradiţional „Săptămâna albă”.
După Duminica Lăsatului sec de carne (a Înfricoşătoarei Judecăţi), credincioşii nu vor consuma în următoarele şapte zile produse din carne, ci doar ouă, lapte, brânză şi peşte, un post uşor, asemănător celui catolic. Totodată, miercurea şi vinerea din această săptămână sunt zile aliturgice, adică în care nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie. Nici nunţile sau alte petreceri cu muzică nu mai sunt permise de Biserică. Spre sfârşitul săptămânii, persoanele care ţin la tradiţie obişnuiesc să ceară iertare, cu precădere în „Duminica Iertării”. Tot atunci se marchează şi lăsatul secului de brânză. A doua zi, din 18 martie, credincioşii vor intra în Postul Sfintelor Paşti, cel mai lung şi aspru post, care se va încheia pe 5 mai, atunci când va fi cinstită Învierea Domnul
