Al doilea om din stat pare a o fi luat complet pe arătură. Nimeni nu-i mai face pe plac, iar singurul său duşman de vara trecută, preşedintele Traian Băsescu, îi pare lui Crin Antonescu a se fi transformat acum într-o Hidră, ale cărei capete iau chipuri până mai ieri prietenoase. Şefului statului i s-au adăugat, pe rând, duşmani din interiorul partidului său şi de aiurea, de la gruparea liberală Tăriceanu-Chiliman până la aliaţii social-democraţi din Uniunea Social Liberală, ca să nu mai pomenim de reprezentanţii cancelariilor statelor Uniunii Europene care, iată, mai au încă neruşinarea să ne acuze de comportări pe lângă cărarea democraţiei.

Şi, de fapt, preşedintele Senatului nu observă că, pe zi ce trece, rămâne tot mai singur în cruciada pe care o poartă împotriva reinstaurării statului de drept în România. Pentru că liderii Partidului Social Democrat – foarte puţin probabil din convingere, ci dintr-un calcul şmecheresc, căci îl au la îndemână pe bufonul Crin care să deşerte, în locul lor, găleata cu lături către Vest ori către Cotroceni – şi-au nuanţat, măcar declarativ, tonul cu care se adresează Europei şi instituţiei prezidenţiale, Antonescu îi şi ­ta­xează drept duşmani. Când preşedintele cere respec­tarea rezultatelor refere­ndumului din iarna anului 2009 – cel cu parlamentul unicameral cu doar 300 de aleşi -, acelaşi personaj morbid taxează acea consultare populară drept o făcătură a diabolicului Băsescu, pe care, de fapt, nu-l recunoaşte ca şef al statului, funcţie în care se mai află tot în urma unei făcături de plebiscit. Deci, este logic, din punctul său de vedere, să nu onoreze cu augusta sa prezenţă nici momentul în care şeful ­sta­tului se va adresa Parlamentului în chestiuni de politică externă.

Şi tot aşa, răstimp în care aparent redusa la tăcere ramură a „liberalilor adevăraţi” tace şi face. Ce anume, probabil vom afla peste nu