Tăriceanu i-a dat mai mulţi bani primarului Boc decât i-a dat premierul Boc edilului Apostu. Clujul, liderul banilor clientelari în regiunea de Nord-Vest.
Alocările discreţionare de la Bucureşti către judeţele regiunii de Nord-Vest au cunoscut fluctuaţii dramatice la orice modificare de structură politică a guvernului sau la schimbarea culorii politice a preşedintelui consiliului judeţean. UDMR şi Alin Tişe au fost singurii care au reuşit să scoată de la Emil Boc mai mulţi bani decât de la Călin Popescu-Tăriceanu.
Un studiu realizat de Expert Forum, sub genericul „Clientelismul politic", prezintă situaţia banilor alocaţi pe criterii politice de către guvernele care au condus România între anii 2005-2011. Studiul a fost prezentat de Sorin Ioniţă. Autorii studiului au luat în calcul şase instrumente de alocare de fonduri, apreciate ca fiind cele care au permis alocări pe criterii politice, fără a respecta vreo formulă matematică obiectivă, reprezentând 80% din veniturile proprii ale administraţiilor locale, respectiv 70% din sumele alocate investiţiilor locale. Astfel, au fost contabilizaţi banii alocaţi de la fondul de rezervă al guvernului, sumele defalcate pentru drumuri judeţene şi comunale, din fondul de mediu, sumele pentru şcoli, precum şi banii împărţiţi prin HG 577/1997 pentru drumuri şi sisteme de apă în mediul rural şi OG 7/2006 pentru podeţe, sisteme de apă-canal şi terenuri de sport în mediul rural.
Cu o medie de 38,4 milioane de lei primiţi pe an, judeţul Cluj a fost, de departe, marele beneficiar al acestor bani în interiorul regiunii de Nord-Vest, în intervalul de timp menţionat. Pe locul doi s-a situat Bihorul, cu o medie anuală de 25,9 milioane de lei, urmat de Satu Mare, cu 23,1 milioane lei pe an. Aproape 20 de milioane de lei, medie anuală au primit maramureşenii, 16,7 milioane de lei cei din Bistriţa-Năsăud, în vreme ce sălăje
