Holul Consiliului Judeţean Maramureş şi al primăriei Dumbrăviţa găzduieşte, în aceste zile, o expoziţie de mărţişoare confecţionate de copiii de la Grădiniţa şi de la Şcoala Generală din Dumbrăviţa.

Mărţişoarele sunt o demonstraţie de ingeniozitate şi imaginaţie a elevilor – coordonaţi de directoarea Mariana Manea şi educatoarea Mihaela Marchiş, dar şi de ceilalţi dascăli ai şcolii. Pentru realizarea acestora, copiii s-au apucat de lucru cu mai bine de o săptămână în urmă şi au folosit hârtie, nasturi, scoici, pânză, mărgele, flori uscate şi diverse decupaje.

Extrem de originale, mărţişoarele constituie o alternativă elegantă la cele din magazine. Materialele au fost achiziţionate de copii printr-o donaţie făcută de UAC Europe, iar fondurile vor fi folosite tot în folosul copiilor, pentru activităţi în cadrul săptămânii „Şcoala altfel”.

Funia zilelor, săptămânilor şi lunilor adunate într-un şnur bicolor, simbolizând iarna şi vara, făcută cadou de 1 martie. Acesta este Mărţişorul.

Demult, în negura vremurilor, mărţişorul era împletit din două fire: unul alb şi unul negru. În timp, negrul a fost înlocuit cu roşul. Poate pentru a exprima iubirea sau poate pentru a aminti de anumite sacrificii. Oricum, astăzi, mărţişorul este făcut cadou de 1 martie, de ziua Babei Dochii sau a începutului de An Agrar. La sfârşitul secolului al XIX-lea, mărţişorul era primit de copii, fete şi băieţi, fără deosebire, de la părinţi, în dimineaţa zilei de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui. De firul mărţişorului se agăţa o monedă de argint, uneori de aur. Mărţişorul se purta legat la mână sau era prins în piept sau la gât. Se scotea la o sărbătoare importantă a primăverii: Macinici, Florii, Paşte, Armindeni sau la înflorirea unor arbuşti şi pomi fructiferi şi agăţat pe ramurile înflorite. Se credea că purtătorii mărţişorului nu vor fi pârliţi de So