”…În regiunea pe care Dvs. o numiți Ținutul Secuiesc”. Am citat această frîntură de frază din întrebarea unui invitat al lui Radu Tudor din emisiunea consacrată demonstrației pentru autonomie de la Tg. Mureș, întrebare adresată lui Tibor Toró, președintele PPM.
Pe lîngă afirmația ascunsă cum că Ținutul Secuiesc ar exista numai în imaginația politicianului maghiar, întrebarea mai conținea una, conform căreia la ultimul recensămînt numai cîteva sute de oameni s-au declarat secui.
Or, ambele afirmații sunt înșelătoare. Dacă te duci în județele Harghita și Covasna, cei mai mulți se vor declara secui, dar nimeni n-o să spună că nu e maghiar. Pe de altă parte, Ținutul Secuiesc există fie că Toró sau altcineva îl numește așa sau altfel.
Nu încape nicio îndoială că recensămîntul s-a folosit de o inepție a ”celor mai maghiari” care se tot declară secui, mai maghiari adică decît maghiarii, ”maghiarii de maghiari”. Pe de altă parte, am scris chiar eu că nu înțeleg care ar fi beneficiile mele, ale unui maghiar din Cluj dacă autonomia Ținutului Secuiesc ar deveni realitate. Dar de aici pînă a afirma (cum a făcut celălalt invitat al aceluiași Radu Tudor) că autonomia e ceva ce contravine spiritului european, că Ținutul Secuiesc și secuii nu există, e un drum lung și plin de provincialisme.
Sigur, poți să faci emisiuni știind ce vor spune invitații tăi. Oricum, se vede cu ochiul liber că Radu Tudor, cel care acum i-a tot lăudat pe liderii UDMR pentru delimitarea lor de demonstrația de ieri, altădată nu prea îi are la inimă – îmi amintesc o emisiune cu László Borbély în care i-a zis, plin de bășcălie, ”întrebați-i pe colegii Dvs. în română sau în maghiară.”
Adică: o parte din presa teribil de liberă și de, vorba vine!, autonomă se găndește la maghiari numai atunci cînd e vreo problemă cu noi, cînd devine limpede că sunt maghiari răi și mai răi – prin ur
