Biserica Catolică a avut până acum 265 de conducători, iar patru dintre ei au rămas în istorie pentru deciziile controversate pe care le-au luat, anunţă site-ul stirileprotv.ro. Fie că a fost vorba de prima cruciadă împotriva musulmanilor, fie de instaurarea inchiziţiei, cei patru papi au schimbat istoria.

Papii au condus milioane de credincioşi, iar în fruntea şi în numele lor au putut să pună în practică decizii uneori radicale. Papa Urban al doilea e cel care a organizat şi lansat prima cruciadă împotriva musulmanilor. Pe 18 noiembrie 1095, la Conciliul de la Clermont, în Franţa, el a chemat creştinii la luptă împotriva turcilor care atacaseră Anatolia. Decizia nu a fost atât un act de război, cât o mişcare diplomatică. Urban al doilea dorea să reunească biserica creştină de est, ortodoxă, şi de vest, catolică, după ce acestea se separaseră în 1054, când a avut loc “Marea Schismă”.

Recucerirea Ierusalimului din mâinile musulmanilor a fost un scop secundar, devenit mai târziu obiectivul principal al cruciaţilor. Cei care deveneau voluntari în cruciade erau asiguraţi că dacă luptă, păcatelor lor vor fi şterse, iar dacă mor în război, vor ajunge direct în Rai. Deşi Ierusalimul a fost cucerit, cele două biserici creştine nu s-au reunit nici până în ziua de azi.

O sută de ani mai târziu, papa Grigorie al IX-lea a scris o altă pagină controversată din istoria Bisericii Catolice, instaurând Inchiziţia papală. Devenit papă în 1227, prima decizie a fost să-l însărcineze pe inchizitorul Konrad von Marburg cu eliminarea ereticilor din Germania. Apoi l-a suspendat pe împăratul Sfântului Imperiu Roman, Frederick al doilea, pentru că amânase plecarea în cea de-a şasea cruciadă. Hotărât să lupte împotriva ereticilor, Grigorie a pus bazele Inchiziţiei papale, care centraliza controlul reprimării ereticilor. Cei vizaţi au fost la început membri ai sectei ca