* pe lângă agenţii în uniformă, infractorii brăileni îi au ca inamici şi pe câinii de urmă şi însoţire din dotarea Inspectoratului de Poliţie al Judeţului * există trei padocuri, la Brăila, Ianca şi Însurăţei, fiecare având arondate câteva localităţi învecinate pentru desfăşurarea misiunilor * la Ianca şi în împrejurimi dau de urma hoţilor şi criminalilor câinii de urmă Lax şi Liban * împreună cu conductorii care răspund de ei, cei doi ciobăneşti germani antrenaţi la Centrul Chinologic de la Sibiu şi-au dovedit eficienţa în numeroase misiuni

În documentele contabile sunt identificaţi după valoarea de inventar. Îşi fac treaba câţiva ani, apoi sunt trecuţi la casare, fiind scoşi la licitaţie. Acestea sunt regulile sistemului, însă, dincolo de normative şi regulamente, au capacitatea nativă de a căpăta o valoare de nepreţuit: aceea de prieten pe viaţă cu oamenii de lângă ei. "Dacă între conductor şi câine nu se formează o legătură, un ataşament, nu există rezultate în munca noastră", spune agentul şef Dumitru Sârbescu, din cadrul Poliţiei Ianca, care îl are în grijă pe Lax, un câine de urmă rasa ciobănesc german, intrat în activitate în 2009. Lax are 5 ani, ceea ce pentru un animal din rasa lui înseamnă vârsta maturităţii depline şi a vârfului de formă. În general, câinii de urmă rămân în serviciul Poliţiei până în jurul vârstei de 10 - 11 ani. Depinde, însă, de zestrea genetică şi abilităţile fiecăruia. Sunt situaţii când exemplare care au depăşit 14 ani încă dau rezultate foarte bune pe teren şi sunt menţinuţi în activitate. La anii lui, Lax nu are de ce să-şi facă griji: pensionarea e departe, iar el nu are altceva de făcut decât să-şi umple timpul cu acea joacă serioasă care este pregătirea zilnică. "Aport!", "Culcat!", "Şezi!", "Caută!" fac parte din rutina celor minim două ore de antrenament pe care un câine de urmă îl face cu conductorul său în fi