Biserica Ciprului: „Dacă vor să ne distrugă prin condiţii dure, atunci vom spune adio monedei euro“
Şeful bisericii ortodoxe cipriote a îndemnat guvernul, care caută un ajutor financiar internaţional, să nu cedeze presiunilor FMI pentru a nu distruge ţara, Fondul a atras atenţia că băncile ar putea avea nevoie de mai mulţi bani decât s-a calculat iniţial, investitorii ruşi vor un control mai mare asupra sistemului bancar cipriot, iar Germania insistă ca oligarhii ruşi să contribuie cu bani la salvarea ţării. Acesta este lanţul slăbiciunilor şi intereselor pe care liderii UE trebuie să-l spargă în această săptămână pentru a salva o economie mică, dar de o importanţă prea mare în lupta zonei euro cu criza.
„Dacă vor să ne distrugă impunând condiţii dure, atunci vom spune adio monedei euro. Putem supravieţui cu vechea monedă“, a declarat arhiepiscopul Chrysostomos al Ciprului, o figură influentă pe scena politică a Ciprului. El a îndemnat guvernul să nu cedeze în în faţa FMI.
Guvernul Ciprului face eforturi disperate pentru a obţine un bailout care să nu presupună forţarea celor care au constituit depozite la băncile cipriote să plătească pentru salvarea ţării, scrie Financial Times.
Ciprul ar avea nevoie de împrumuturi de urgenţă de 17 miliarde de euro, aproape cât economia ţării, pentru a recapitaliza sistemul bancar exagerat de mare, dar şi pentru plata datoriilor şi acoperirea cheltuielilor guvenului, în condiţiile în care oficiali de la Nicosia au avertizat că rezervele băneşti se vor epuiza până în luna mai. Cea mai mare parte a fondurilor va fi utilizată pentru recapitalizarea băncilor.
Dar creditorii internaţionali – FMI, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană - au început să pună presiune pe guvern, cerând creşterea impozitelor pe profit şi introducerea unei taxe pe câştigurile de capital şi a alteia pe tranzacţ