Analiza unei mostre de rocă colectată de roverul Curiosity de la NASA arată că Marte a putut susţine viaţa microbiană în trecut, a anunţat NASA, marţi, într-o conferinţă de presă.
Oamenii de ştiinţă au identificat sulf, azot, hidrogen, oxigen, carbon - o parte din ingredientele cheie pentru existenţa vieţii - în pudră de rocă sedimentară analizată de Curiosity pe Planeta Roşie.
"O întrebare fundamentală a acestei misiuni este dacă Marte a putut susţine un mediu locuibil. Din ceea ce ştim acum, răspunsul este da", a declarat, marţi, Michael Meyer, cercetător al programului de explorare a planetei Marte la NASA.
Indiciile unui astfel de mediu vin din datele furnizate de instrumentele Sample Analysis at Mars (SAM) şi Chemistry and Mineralogy (CheMin). Datele arată că zona Yellowknife Bay pe care o explorează roverul era capătul unui sistem antic de râuri sau unui lac care ar fi furnizat condiţii favorabile pentru microbi.
Roca este alcătuită dintr-un argilit foarte fin ce conţine minerale de argilă, minerale de sulf şi alte substanţe chimice. Acest mediu antic şi umed nu era prea oxidant, prea acid sau extrem de sărat, faţă de alte zone de pe Marte.
Zona unde Curiosity a forat pentru prima sa mostră de rocă se află într-o reţea veche de canale ale unor râuri ce coborau de la marginea craterului Gale. Terenul conţine şi el argilit fin şi prezintă dovezi ale condiţiilor umede.
"Mineralele de argilă alcătuiesc circa 20% din compoziţia mostrei de rocă analizate", a declarat David Blake, principalul investigator al instrumentului CheMon de la NASA's Ames Research Center.
Aceste minerale de argilă sunt produsele reacţiei apei proaspete cu minerale vulcanice, precum olivinul, prezent şi el în sediment. Reacţia ar fi putut avea loc în interiorul depozitului sedimentar, în timpul transportului sedimentel