Dupa cum scot ei insisi in evidenta, restaurantul Elisabeta ocupa parterul unei cladiri vechi din centrul Bucurestiului, vizavi de parcul Cismigiu pe Bv. Elisabeta, chiar in stanga fostei cladiri a Primariei Bucurestiului. S-ar putea sa aiba si pe la etaj ceva, nu stiu daca tot restaurant sau altceva, insa pare sa fie tot al lor si acolo.
Nu a stiut sa-mi spuna nimeni ce a fost acolo inainte, insa a fost cu siguranta un loc public, o sala de spectacole, un cinema, teatru, ceva, pentru ca are o sala foarte mare cu scena in capat, asa cum se vede si in poze. Pacat doar ca au lasat acolo niste difuzoare si alte instalatii care arata sinistru printre decorurile si mobilierul vintage – de calitate si foarte bine facute, de altfel. Cred ca ar trebui sa-i invete cineva pe cei din sala ce sa raspunda la astfel de intrebari, pentru ca imi inchipui ca toti cei care intra acolo si le pun, si le pun si lor, fara indoiala…
Peretii sunt goi si amplifica sentimentul de singuratate, mai ales cand esti aproape singur intr-un loc atat de mare. Iar mocheta groasa de pe jos mareste discrepanta cu goliciunea peretilor. Daca se gandesc sa faca acolo spectacole si concerte, e de inteles (mai putin mocheta), insa daca se asteapta ca oamenii sa vada in Elisabeta mai mult un restaurant, cred ca ar trebui sa mai caute niste solutii legate de ambient. Oricum, pentru un local de evenimente, nunti si alte asemenea pare sa fie foarte potrivit – si cred ca asta si asteapta cei care au facut o investitie atat de consistenta acolo.
Meniul de la Elisabeta e lung, lung, cu de toate, insa aproape exclusiv carne. Carne peste carne, de toate felurile, de la toate vietatile. Am luat o Supa de ceapa, un Platou Regal cu carne, un Platou Romanesc cu carnati, Legume sote si Ragu de ciuperci. Supa a fost asa si asa, legumele si ciupercile la fel, insa carnea si carnatii au fost oribile: carne d
