Sfidările, provocările cu care se va confrunta şi cărora va trebui să le facă faţă viitorul Papă sunt deja cunoscute. Ele au fost dezbătute în momentul pregătirii conclavului, în timpul congregaţiilor organizate săptămâna trecută.

În mod paradoxal, nu e vorba de chestiuni clasice de societate precum celibatul preoţilor, locul femeilor, mariajul homosexual sau contraceptivele care opun de obicei conservatorii şi progresiştii. Nu, problema numărul unu care-i divizează azi pe cardinali şi pe care va trebui s-o rezolve viitorul Suveran Pontif este organizarea serviciilor Bisericii Catolice. Există două tabere distincte, cea care vrea să menţină în loc actualul sistem şi o a doua care şi-ar dori o reformă.

Acest clivaj este inedit în istoria Bisericii Catolice. El se explică însă prin recentele scandaluri care au zdruncinat Vaticanul. "Vatileaks", scurgerea masivă de documente confidenţiale din anturajului lui Benedict, scandalul băncii Vaticanului şi transparenţa financiară, şantier lansat deja de fostul Suveran Pontif.

La terminarea seriei de congregaţii în cursul cărora au fost recenzate 160 de intervenţii, surse bine informate subliniau alte priorităţi de care ar urma să se ocupe viitorul ales: cum să lase loc mai mult iniţiativelor locale, de ce şeful bisericii catolice nu ar profita la fiecare dintre voiajele sale să organizeze adevărate sesiuni de lucru cu episcopii de la faţa locului, cum se poate instaura mai multă "colegialitate".

Nu-i mai puţin adevărat că viitorul Papă va trebui să ia în seamă şi situaţiile de criză, dificultăţile cu care se confruntă tot mai mulţi oameni în lume. Nu în ultimul rând, viitorul patron al Vaticanului va trebuie să regleze delicata poziţie a bisericii în faţa unei societăţi pe care adesea pare că n-o mai înţelege, de care parcă s-ar fi rupt. Lucru care depăşeşte cu mult simpla divergenţă între progres