Scandalul din jurul descoperirii substanţei cancerigene ridică o întrebare în mintea consumatorului: „cât lapte contaminat am băut până acum fără să ştiu?“

Cel mai nou duşman ascuns în alimente – după carnea de cal pe post de vită, salmonela din pui şi pesticidele din legume - a apărut sub numele de aflatoxină şi a fost găsit în lapte.

Alarma s-a dat săptămâna trecută, când Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a anunţat că a oprit de la livrare laptele crud produs de o fermă pentru că a depistat aflatoxină peste limitele admise.

Şeful Direcţiei de Trasabilitate şi Siguranţă a Alimentelor de Origine Animală din cadrul ANSVSA, Constantin Savu, ne asigură că este mic riscul ca în paharele noastre să se fi ascuns şi până acum astfel de pericole, fără ca noi să bănuim.

Asta pentru că, pe traseul lung al laptelui, de la producţie, la colectare, procesare şi distribuire, au loc mai multe controale.

În primul rând, explică specialistul, producătorul trebuie să îndeplinească stricte condiţii pentru a fi înregistrat şi autorizat. Apoi, producătorul este obligat să aibă un aşa numit „plan de autocontrol“.

Statul controlează prin sondaj

Mai exact, statul îl obligă să facă, o dată pe lună, analize care să detecteze nivelul de germeni (rezultat al înmulţirii unor specii de microbi), de celule somatice (indică faptul că ugerul din care a fost recoltat este bolnav) şi de antibiotice.

„Au obligaţia să recolteze probe, cu o anumită frecvenţă, pentru anumiţi parametri. O analiză pentru numărul total de germeni şi una pentru numărul de celule somatice. Aflatoxina este un contaminant, este şi ea pusă pe autocontrol, dar ea nu se face cu aceeaşi frecvenţă. Ea vine din furaje mucegăite şi, chiar dacă fac o dată pe lună acest autocontrol, aceste mucegaiuri cresc în vreo câteva zile