Fermierii vor strânge în hambare între 18 şi 19 milioane de tone de cereale în acest an, aproape dublu faţă de anul trecut, dar la jumătate din potenţial, productivitatea din fermele româneşti industriale a ajuns să fie dublă faţă de acum zece ani, preţurile materiilor prime agricole din România sunt interconectate şi influenţate direct de mişcările de pe bursele internaţionale de mărfuri, iar pe fondul lipsei de predictabilitate băncile stau în continuare departe de agricultură - acestea au fost cele mai importante concluzii ale seminarului „Cum poate redeveni agricultura vedeta economiei?“ organizat ieri de Ziarul Financiar.
Se pare că acest an va fi cel puţin bun, dacă nu bun pentru agricultură. Producţia de cereale va fi probabil de aproximativ 18-19 milioane de tone. Vestea bună este că zilele următoare o să dăm drumul subvenţiilor pentru agricultori, iar plăţile pentru segmentul zootehnic sunt în contul agenţiei de plăţi“, a declarat Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) la seminarul organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Bancpost, Cec Bank, Cargill şi Agricover, Azomureş şi Fondul de Garantare a Creditului Rural.
O recoltă totală de cereale de 18-19 milioane de tone strânsă în acest an de pe câmp ar însemna o creştere de cel puţin 50% faţă de rezultatele de anul trecut, atunci când productivitatea a fost trasă puternic în jos de secetă şi de temperaturile ridicate din timpul verii. În consecinţă valoarea producţiei agricole, indicator direct dependent de evoluţia recoltei de cereale, a coborât cu 20%, la 14,5 miliarde de euro.
O astfel de recoltă ar aduce în economie aproximativ 4,5 miliard de euro prin banii încasaţi de fermieri pentru recoltele lor de cereale, potrivit calculelor ZF, ce au în vedere preţurile din prezent.
Cu toate acestea, Achim Irimescu a subl
