Liderii Uniunii Europene (UE) ar avea de învăţat dacă analizează criza cu caracteristici similare celei din zona euro care a avut loc în urmă cu aproape 1.000 de ani în Imperiul Bizantin, scrie The Guardian. “Câteodată uităm de ce studiem istoria. Apelăm la trecut pentru a înţelege viitorul, dar şi pentru a trage învăţăminte. (…) Imperiul Bizantin – partea de est a Imperiului Roman, care a continuat să se dezvolte mult după declinul Romei – se bucură de distincţia de a fi unul dintre foarte puţinele state care au supravieţuit peste un mileniu, de la fondarea oraşului Constantinopole în 330 şi până în 1453”, scrie, într-un comentariu în cotidianul The Guardian, Peter Frankopan, director al Centrului pentru Cercetare Bizantină la Universitatea Oxford. La fel ca UE, Imperiul Bizantin era un teritoriu multietnic, care includea economii locale diferite, variind de la oraşe foarte active la târguri, de la porturi la aşezări rurale. De asemenea, imperiul avea şi o monedă unică.
Liderii Uniunii Europene (UE) ar avea de învăţat dacă analizează criza cu caracteristici similare celei din zona euro care a avut loc în urmă cu aproape 1.000 de ani în Imperiul Bizantin, scrie The Guardian. “Câteodată uităm de ce studiem istoria. Apelăm la trecut pentru a înţelege viitorul, dar şi pentru a trage învăţăminte. (…) Imperiul Bizantin – partea de est a Imperiului Roman, care a continuat să se dezvolte mult după declinul Romei – se bucură de distincţia de a fi unul dintre foarte puţinele state care au supravieţuit peste un mileniu, de la fondarea oraşului Constantinopole în 330 şi până în 1453”, scrie, într-un comentariu în cotidianul The Guardian, Peter Frankopan, director al Centrului pentru Cercetare Bizantină la Universitatea Oxford. La fel ca UE, Imperiul Bizantin era un teritoriu multietnic, care includea economii locale diferite, variind de la oraşe foarte act