Replica cetăţii medievale a Bistriţei rămâne deocamdată pe pietonal, spune Mihai Ruşti, purtătorul de cuvânt al Primăriei care a precizat că se discută o soluţie pentru locul în care să fie depozitată cetatea până la viitoarea ediţie a serbărilor medievale.
“Ne dorim tare mult să decorăm cetatea cu machete ale celor mai frumoase monumente arhitecturale din oraş” spune Florin Săsărman, preşedintele Asociaţiei Bistriţa Medievală, care a început deja pregătirile pentru următoarea ediţie a serbărilor medievale.
“Ar fi o provocare frumoasă pentru tinerii arhitecţi şi artişti sau pentru elevii liceului de arte plastice – să construiască machete pentru Casa Argintarului, pentru Sugălete sau pentru Biserica Evanghelică din piaţa centrală” mai povesteşte Florin Săsărman, impresionat de un muzeu vienez care punea la dispoziţia turiştilor asemenea replici ale unor celebre obiective turistice din întreaga lume.
Până atunci, cetatea în miniatură a Bistriţei, construită din bârne de lemn, rămâne un loc grozav de joacă pentru copii, pe pietonalul Liviu Rebreanu. Aşa cum au sugerat şi organizatorii serbărilor medievale, este posibil ca Primăria să amenajeze şi în interior spaţiul cetăţii.
Zidul construcţiei de lemn are un metru şi jumătate înălţime iar cele 10 turnuri ale breslelor au între 1,60 şi 1,80. Proiectanţii au prevăzut şi două bastioane, de mare folos în trecut, la apărarea cetăţii. Nu au fost uitate nici cele trei porţi prin care se putea pătrunde în vechea cetate: Poarta Lemnelor, Poarta Ungurească şi Poarta Spitalului – singura care se putea deschide pe timp de noapte: vizitatorii nocturni erau nevoiţi să sune dintr-un clopot iar paznicii le dădeau voie să pătrundă în cetate doar dacă îi recunoşteau.
În anul 1465, regele Matei Corvin a fost de acord ca, în schimbul unor servicii credincioase, să le permită mai marilor oraşului Bistriţa să c
